Alfonso al XIII, rege al Spaniei între 1886 și 1931, este (probabil) cel mai tânăr monarh care apare pe o monedă și singurul nominalizat vreodată la premiul Nobel. Rege de la naștere (tatăl său murise cu câteva luni înainte), apare pe primele monede din 1887, fiind apoi prezentat în perioada copilăriei și la 6 și la la 9 ani, în perioada când regentă a Spaniei era mama sa, Maria Christina de Austria.
În 1967 Republica Democrată Congo își schimbă moneda din franc în zair. Patru ani mai târziu și țara își schimbă numele în Zair, după numele portughez al fluviului Congo, după ce în 1966 capitala Léopoldville devenise Kinshasa. Toate acestea în timpul președintelui Joseph- Désiré Mobutu, cunoscut ulterior drept Mobutu Sese Seko Kuku Ngbendu Wa Za Banga, pe românește "Atotputernicul luptător care, datorită rezistenței și a inflexibilei dorințe de a câștiga, va merge din cucerire în cucerire, lăsând foc în urma sa". Cei cu oarecare vechime își amintesc acest nume din vizitele repetate făcute în România de acestaîn perioada comunistă.
În 1960, la nici două săptămâni după declararea independenței fostei colonii belgiene Congo, zona de sud est a acesteia, Katanga, se declară la rândul ei independentă, intrând într-un război de secesiune față de Republica Congo Léopoldville. Miza era una economică, o treime din venitul Congo provenind din minele de cupru din Katanga, controlate de companii private, belgiene și engleze, și de statul belgian.
Congo Belgian își obține independența în iunie 1960, sub denumirea de Republica Congo. Cum în același an și fostul teritoriu francez Congo devenise republică (independentă din august 1960, se ajunge la situația de a exista două țări cu aceeași denumire, diferențiate prin denumirea capitalei: Congo - Léopoldville, respectiv Congo - Brazzaville.
Congo devine în 1908 colonie belgiană, o zonă aflată la est de fluviul cu același nume, spre deosebire de colonia franceză cu același nume, aflată pe coastă, în vestul fluviului.
Colonia Guineea Spaniolă își obține independența în 1968, devenind prima țară de limbă spaniolă din Africa.
Tot în Africa centrală, monedele de 100 franci spun o istorie a schimbărilor din această zonă în perioada modernă.
Despre francul din Africa Ecuatorială Franceză am mai vorbit în zona cameruneză, dar aș face o scurtă recapitulare.
Rămânem în Camerun, țara de pe marginea golfului Guineei, al cărei nume vine de la creveți, pentru că portughezii numiseră în 1472 fluviul Wouri, cel mai mare din Camerun, "Rio dos Camarões" (râul creveților).
1943: al doilea război mondial este în plină desfășurare. Armata Roșie câștigă bătălia de la Stalingrad și începe ofensiva spre vest. Franța era împărțită din 1940 între regimul de la Vichy, condus de Mareșalul Pétain, stat clientelar al Germaniei, și Franța liberă, condusă din exil de Generalul de Gaulle.
După căderea Imperiului Otoman și războiul turc de independență (inclusiv epurări etnice și genocidul armean), în 1923 este fondată Republica Turcă. Sistemul monetar este așezat la 100 kurus = 1 liră.
Ultimele monede ale Imperiului Otoman, două monede relativ comune, sunt cele de 40 para, aparţinând ultimilor doi sultani: Mehmed V și Mehmed VI. În istoria de peste 600 ani a Imperiului, cei doi poartă numerele 35 şi 36, un semn al stabilității acestui imperiu.
În 1946, cea de-a patra Republică Franceză reorganizează coloniile în Uniunea Franceză în ideea asimilării într-o singură "mare Franța". Printre teritoriile care devin "France d'outre-mer" se afla şi un mic grup de insule din Oceanul Atlantic, lângă coasta canadiană, singura posesiune franceză rămasă din imperiul colonial din nordul Americii: Saint Pierre et Miquelon.
Cea mai mare insulă din lume, dacă Australia este considerată continent, este Groenlanda. Numele de "pământul verde", dat încă de prin 986 de către islandezul-norvegian Eric cel Roşu nu pare să caracterizeze foarte reușit un teritoriu acoperit în proporție de 81% de gheață. Colonizată sporadic de norvegieni, insula aparține regatului danez, rămânând în posesia coroanei daneze după separarea Norvegiei de Danemarca în 1814.
Ca suprafață totală, Canada este a doua cea mai mare țară din lume (după Rusia), dar datorită celui mai mare procent de lacuri din lume, este doar a patra țară ca suprafață terestră. Țara cu capitala la Ottawa mai deține două recorduri: cea mai lungă graniță (cea cu SUA) şi cea mai lungă coastă maritimă.
Pentru astăzi am pregătit două monede "surori", din două provincii diferite ale actualei confederații canadiene: două monede de un cent, a suta parte dintr-un dolar, una din Nova Scotia, cealaltă din New Brunswick.
Newfoundland este ultima provincie care s-a alipit Canadei, în anul 1949. O insulă pe coasta de est a Americii de Nord, cu numele inițial de Terra Nova, a fost prima posesiune britanică din această zonă, având asociată din 1809 şi o zonă continentală, peninsula Labrador. În 1824 provincia devine oficial colonie britanică, iar din 1907 dominion, fiind consemnată ca singurul dominion britanic ce a renunțat la autoguvernare (în 1934), după 79 de ani de autodeterminare, din cauza gravelor probleme economice.
La data de 30.03.2024, Banca Centrală a Yemenului cu sediul în Sanaa (controlată de forțele rebele houti) a pus în circulație o monedă cu nominalul de 100 Riali. Motivul oficial este înlocuirea bancnotelor uzate de 100 Riali emise de Banca Centrală a Yemenului cu sediul la Aden, controlată de guvernul oficial.
Prima dată când am dat de Prince Edward Island, am fost nevoit să caut pe hartă, ca să descopăr mica insulă din Oceanul Atlantic de lângă coasta Canadei. În prezent, este una dintre provinciile Canadei, cea mai mică şi mai dens populată, dar în 1871 insula era un dominion separat al Marii Britanii şi emitea monedă proprie.
Înainte de a deveni "Ziua Grătarului cu Mici", pe 1 mai se sărbătoreşte Ziua Internațională a muncii". Ziua Muncii a fost marcată prima dată în 1890, fiind aleasă ca o zi de proteste muncitoreşti, la primul congres al celei de-a doua Internaționale din septembrie 1889 pentru a celebra incidentul Haymarket din Chicago 1886, când în timpul unei greve la care intervenise poliția, aruncarea unei bombe din mulțime a dus la un răspuns al poliției, cu 7 polițişti şi cel putin 38 civili decedati, încă 4 fiind executați ulterior. În 1891, al doilea congres o recunoaşte formal ca eveniment anual, iar în 1904, la al VI-lea congres al Internaționalei Socialiste, devine zi "obligatorie" de manifestații pentru organizațiile proletare.
