China - Rusia (1918) – bancnotă 3 Ruble, emisă de Banca Ruso-Asiatică



Banca Ruso-Asiatică a fost o bancă ce reprezenta interesele Rusiei în China, în perioada cuprinsă între sfârşitul dinastiei Qing şi sfârşitul Republicii China.

Înfiinţată ca şi Banca Ruso-Chineză, la data de 5 Decembrie 1895, banca avea ca scop sprjinirea întrării capitalui rusesc în China. Având primul sediul în Ambasada Rusiei de la Paris şi cu capital mixt ruso-francez, banca acorda împrumuturi Chinei şi emitea obligaţiuni guvernamentale chineze pentru finanţarea datoriei de război către Japonia. La 28 August 1896, China devine acţionar al băncii, ca şi constructor şi administrator al Companiei Căile Ferate China de Est. În 1910 BRC fuzionează cu Banque du Nord (subsidiară a Societe General), luând naştere astfel Banca Ruso-Asiatică. Până în 1917, noua bancă devine cea mai puternică bancă comercială din Rusia, controlând 160 de firme, inclusiv din domeniul militar. Odată cu izbucnirea Revoluţiei din Octombrie, este naţionalizată partea din bancă ce îşi desfăşura activitatea pe teritoriul Rusiei, filialele de China desfăşurându-şi activitatea mai departe, sub acelaşi nume, dar cu sediul central în Paris.

La începutul anului 1918, conducerea Căilor Ferate China de Est, simţea o acută lipsă de bancnote, luându-se astfel decizia ca Banca Ruso-Asiatică să emită bancnote în valoare de 20 de milioane de Ruble. Comanda tipăririi acestor bancnote a fost lansată la mijlocul lui 1918, către American Bank Note Company. Bancnotele au fost puse în circulaţie de sucursala Harbin a băncii (denumirea apare pe revers, sub imaginea locomotivei), sosind aici în ultimele zile ale anului 1918.
Pe avers se află un text care spune că bancnotele sunt acceptate la toate casele de bilete ale Căilor Ferate China de Est, precum şi la sucursalele din Harbin, Hailar şi Kuan'chenczy ale Băncii Ruso-Asiatice, având aceeaşi valoare ca şi bancnotele emise de Imperiul Rus.

Calitatea bancnotelor (toate au fost tipărite pe un amestec de bumbac-hârtie), măsurile de siguranţă ale acestora şi faptul că erau emise de o bancă cu renume, au făcut ca ele să fie uşor acceptate de populaţie. Au fost emise bancnote de 50 Copeici, 1,3, 5 şi 100 Ruble. Bancnota de 100 de Ruble este singura cu 4 semnături, această a patra semnătură cauzând întârzierea intrării în circulaţie cu 2 luni, până când toate cele 120.00 de bucăţi au fost semnate. Bancnotele s-au aflat în circulaţie până la începutul anului 1920. Banca Ruso-Asiatică a dat faliment în 1926, ca urmare a unor investiţii financiare speculative pe bursa din Paris.






Surse:
Imagini: colecţie privată România.

Fiji (2020) – bancnotă comemorativă de circulaţie de 50 Dolari, monedă comemorativă de circulaţie de 50 Cenţi.

Cu ocazia aniversării a 50 de ani de la obţinerea independenţei naţionale, Banca Centrală a Fiji a pus în circulaţie începând cu data de 08.10.2020, o bancnotă comemorativă de 50 de Dolari, respectiv o monedă comemorativă de 50 de Cenţi.

Proiectul a fost început în anul 2017, fiind a colaborare între Banca Centrală a Fiji, Monetăria Regală Canadiană şi producătorul de bancnote De La Rue. La evenimentul de lansare, a fost anunţat că fiecare copil cu vârsta cuprinsă între 1 şi 13 ani, va primi cadou o monedă comemorativă. De asemenea, Banca Centrală şi De la Rue, au anunţat susţinerea construirii unui zid de protecţie impotriva creşterii nivelului mării, într-un sat stabilit de către guvern, pntru a compensa amprenta de carbon rezultată în urma procesului tipăririi bancnotelor.

Bancnota de 50 de Dolari este realizată în nuanţe vii de albastru, galben şi portocaliu, reprezentând multiculturalitatea statului Fiji. 
Imaginea centrală de pe avers, reprezintă momentul arborării drapelui naţional din Albert Park, în data de 10.10.1970, moment echivalent cu naşterea statului independent Fiji. În partea stângă a imaginii, regăsim fereastra transparentă, împărţită în două zone: în cea de jos vedem ceasul din turnul sediului Guvernului, ceas care indică ora 10, ora la care s-a arborat prima dată drapelul naţional; în zona de sus este reprezentată stema statului Fiji. Aceste două zone sunt vizibile pe ambele părţi ale bancnotei, dar pe revers, în locul cadranului de ceas apare un mecanism de ceas şi cifra 50.
Pe revers, avem repezentat un grup de copii, de diverse etnii, alergând împreună şi fluturând steagul naţional.

Moneda comemorativă de 50 de Cenţi este o monedă colorată. Pe avers avem reprezentată stema statului Fiji, anul emiterii monedei şi denominarea ei. Pe revers, elementul central este un fragment colorat din drapelul naţional, înconjurat de textul 50 de ani de independenţă - 10 Octombrie 2020.
În ceea ce preiveşte tirajele, Banca Centrală a Fiji a anunţat doar că sunt limitate.









Surse: 

Germania (2020) – monede comemorative de circulaţie de 2 Euro

Monedele comemorative de circulaţie de 2 Euro, emise anul acesta de către Germania sunt:



1. Palatul Sanssouci din Postdam

Continuând seria de monede Bundesländer, prima monedă comemorativă de circulaţie pusă în circulaţie de Germania în acest an, are pe avers o reprezentare a Palatului Sanssouci, cu fântâna arteziană în faţa treptelor. Sub imagine, apare denumirea land-lui Brandenburg şi litera D (Deutschland/Germania). Reversul este creaţia artistului Jordi Truxa din Neuenhagen.
Palatul a fost reşedinţa de vară a Regelui Friedrich al II-lea. Denumirea palatului vine din expresia franceză sans souci, adică fără grijă, relaxat şi indică faptul că era un loc destinat relaxării regelui, departe de agitaţia curţii de la la Berlin. Considerat un echivalent german al Versailles-ului, palatul este mult mai mic decât acesta (doar 10 camere pricipale) şi este realizat în stil Rococo. Din 1990 a intrat în Patrimoniul Universal al UNESCO.
Data lansării: 28.01.2020

Palatul Sanssouci din Postdam



2. 50 de ani de la îngenuncherea de la Varşovia 

A doua monedă comemorativă de circulaţie de 2 Euro, este dedicată evenimentului istoric de la 7 decembrie 1970 când cancelarul Willy Brandt a îngenuncheat în fața memorialului pentru Răscoala ghetoului din Varșovia (revoltă armată a evreilor din ghetoul din Varsovia împotriva naziştilor, în vederea opririi deportărilor în lagăre). După ce a ascultat explicația masacrului care a avut loc în timpul răscoalei evreilor și a plasat o coroană de flori în fața monumentului, cancelarul a îngenuncheat într-un tribut adus victimelor. Gestul, care i-a uimit pe cei prezenți, a fost un act de o imensă valoare simbolică, bucurîndu-se de o mare atenție la nivel mondial. Aversul, realizat de artistul Bodo Broschat, prezintă momentul în care cancelarul german îngenunchează în fața monumentului. În stânga imaginii vedem un candelabru cu 7 ramuri, unul dintre cele mai vechi simboluri ale iudaismului.
Data lansării: 08.10.2020

Cancelarul Willy Brandt îngenunchiat în faţa Memorialului răscoalei ghetoului din Varşovia.



Reversul monedelor este cel standard al monedelor de 2 Euro. Pe cant este trecută inscripţia “EINIGKEIT UND RECHT UND FREIHEIT” – Unitate, dreptate şi libertate




Surse: 


Vietnam (~1830) – monedă de argint 7 Tien

Minh Mang a fost al doilea împărat al dinastiei Nguyen, conducând Vietnam-ul între anii 1820 şi 1841. Pe plan extern a dus o politică de evitare a contactelor cu Occidentul, interzicând accesul misionarilor şi refuzând semnarea de tratate comerciale. Pe plan intern s-a concentrat pe construirea de drumuri, depozite pentru alimente, crearea unui sistem poştal, reforme agrare şi monetare. Nu a fost adept al industrializării, activităţi precum mineritul sau exploatarea pădurilor fiind ignorate.

Moneda prezentată astăzi este o monedă de argint de 7 Tien. Pe avers avem caracterele 明命通寶 încojurând un soare sau o perlă de foc, unde 明命 reprezintă numele împăratului Minh Mang iar 通寶 - thong bao, aprox. trezorerie publică. O variantă de traducere este “moneda curentă a [erei] Minh Mạng”. Pe revers, avem acelasi simbol al soarelui/perlei de foc, înconjurat de un dragon şi de caracterele 龍文, însemnând dragon (ca şi element decorativ).
Moneda este turnată şi nu bătută, regatului lipsindu-i mijloacele pentru a putea bate monedă. Denominarea monedei este dată de greutatea sa (aproximativ 21 g.). Este una din primele încercări de a moderniza moneda Vietnam-ului şi de a o aduce la standardele vremii. 
Colecţie: Goh Yu Loong

#Vietnam - monedă de argint 7 Tien

#Vietnam - Portretul împăratuluiMinh Mang conform Journal of an Embassy to the Courts of Siam and Cochin-China, exhibiting a view of the actual State of these Kingdoms publicat de John Crawfurd (1783-1868), Londra, 1828.



Surse: