Banca Populară a Chinei a lansat la data de 31.07.2027 a treia monedă bimetalică de 10 Yuani din seria Parcuri Naționale, monedă dedicată Parcului Național Tigrul și Leopardul de Amur. Precedentele două monede ale seriei au apărut în anul 2023.
Se afișează postările cu eticheta China. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta China. Afișați toate postările
#China (2023) – nouă bancnotă comemorativă de circulație de 20 Yuani.
Banca Populară a Chinei a pus în circulație la data de 15 decembrie 2023, prima bancnotă a unei noi serii de 12 bancnote dedicată Anului Nou Chinezesc, bancnotă cu tema Anul Dragonului. Bancnota este tipărită pe suport din polimer, orientare verticală, dimensiuni 70x145 mm.
#China (2023) – nouă monedă comemorativă de circulație de 10 Yuani.
Banca Populară a Chinei a pus în circulație la data de 15 decembrie 2023 a zecea monedă bimetalică de 10 Yuani dedicată Anului Nou Chinezesc, monedă cu tema Anul Dragonului de Pământ.
Premiile #COTY 2023 – Monedele anului 2023 (Coin of the Year 2023).
În luna ianuarie 2023 au fost prezentate monedele câștigătoare ale celor zece categorii ale concursului COTY, iar luna aceasta a fost prezentată și moneda câștigătoare a marelui premiu. În finala concursului au participat 100 de monede bătute în anul 2021. Concursul este organizat de World Coin News și a ajuns la cea de-a 40-a ediție.
#China (2022) – nouă monedă comemorativă de circulație de 10 Yuani: Anul Iepurelui de Apă
Banca Populară a Chinei a pus în circulație la data de 22 decembrie 2022 a noua monedă bimetalică de 10 Yuani a seriei de monede dedicată Anului Nou Chinezesc, moneda dedicată Anului Iepurelui de Apă.
#China (2021) – nouă monedă comemorativă de circulație de 10 Yuan “Anul Tigrului“
Lansată în circulaţie la finalul anului trecut, pe data de 21 decembrie, moneda bimetalică de circulaţie de 10 Yuan dedicată Anului Tigrului, este cea mai nouă monedă a seriei dedicate Anului Nou Chinezesc.
#China #Hong_Kong #Macao (2021) – bancnote comemorative JO de Iarnă Beijing 2022
Cu ocazia Jocurilor Olimpice de Iarnă Beijing 2022, Banca Naţională a Chinei (BNC) a lansat la data de 21.12.2021 o serie de bancnote comemorative de circulaţie dedicate acestui eveniment. Mai exact, este vorba de patru bancnote, 2 emise de BNC şi căte una emise de către sucursalele BNC din Hong Kong şi Macau (ultimele două disponibile din luna ianuarie 2022).
Premiile #COTY 2021 – Monedele anului 2021 (Coin of the Year 2021)
În luna februarie a acestui an au prezentate monedele câştigătoare a le concursului Moneda Anului 2021, concurs la a cărei selecţie au fost înscrise 400 de monede din toată lumea, monede emise în anul 2019.
Câştigătoarele celei de-a 38-a ediţii a concursului le puteţi vedea în cele de urmează.
China (2020) – nouă bancnotă de circulație de 5 Yuan
Tema: natură/istorie
Caracteristici: hârtie specială, bancnotă de circulație, 135x63 mm, orientare orizontală, culoare violet.
Elemente de securitate: imprimare în relief, imagine latentă, fir de siguranță, tipăritură cu cerneală iridescentă, filigran.
Data punerii în circulație: 05.11.2020
China se îndreaptă spre o societate fără numerar
In luna octombrie a acestui an, guvernul din Shenzhen a organizat o loterie pentru a oferi o monedă digitală în valoare totală de 10 milioane de yuani (aproximativ 1,5 milioane de dolari).
Câștigătorii vor intra în posesia monedei digitale prin descărcarea unei aplicații denumita Renminbi. Ei vor putea cheltui banii într-un anumit district din Shenzhen și nu peste tot, ci doar la anumiți comercianți. Se pare că este vorba de peste 3.000 de comercianți. Supermarketurile și farmaciile locale se numără printre comercianții participanți, precum și Walmart, potrivit CNBC.
China - Rusia (1918) – bancnotă 3 Ruble, emisă de Banca Ruso-Asiatică
Banca Ruso-Asiatică a fost o bancă ce reprezenta interesele Rusiei în China, în perioada cuprinsă între sfârşitul dinastiei Qing şi sfârşitul Republicii China.
Înfiinţată ca şi Banca Ruso-Chineză, la data de 5 Decembrie 1895, banca avea ca scop sprjinirea întrării capitalui rusesc în China. Având primul sediul în Ambasada Rusiei de la Paris şi cu capital mixt ruso-francez, banca acorda împrumuturi Chinei şi emitea obligaţiuni guvernamentale chineze pentru finanţarea datoriei de război către Japonia. La 28 August 1896, China devine acţionar al băncii, ca şi constructor şi administrator al Companiei Căile Ferate China de Est. În 1910 BRC fuzionează cu Banque du Nord (subsidiară a Societe General), luând naştere astfel Banca Ruso-Asiatică. Până în 1917, noua bancă devine cea mai puternică bancă comercială din Rusia, controlând 160 de firme, inclusiv din domeniul militar. Odată cu izbucnirea Revoluţiei din Octombrie, este naţionalizată partea din bancă ce îşi desfăşura activitatea pe teritoriul Rusiei, filialele de China desfăşurându-şi activitatea mai departe, sub acelaşi nume, dar cu sediul central în Paris.
La începutul anului 1918, conducerea Căilor Ferate China de Est, simţea o acută lipsă de bancnote, luându-se astfel decizia ca Banca Ruso-Asiatică să emită bancnote în valoare de 20 de milioane de Ruble. Comanda tipăririi acestor bancnote a fost lansată la mijlocul lui 1918, către American Bank Note Company. Bancnotele au fost puse în circulaţie de sucursala Harbin a băncii (denumirea apare pe revers, sub imaginea locomotivei), sosind aici în ultimele zile ale anului 1918.
Pe avers se află un text care spune că bancnotele sunt acceptate la toate casele de bilete ale Căilor Ferate China de Est, precum şi la sucursalele din Harbin, Hailar şi Kuan'chenczy ale Băncii Ruso-Asiatice, având aceeaşi valoare ca şi bancnotele emise de Imperiul Rus.
Calitatea bancnotelor (toate au fost tipărite pe un amestec de bumbac-hârtie), măsurile de siguranţă ale acestora şi faptul că erau emise de o bancă cu renume, au făcut ca ele să fie uşor acceptate de populaţie. Au fost emise bancnote de 50 Copeici, 1,3, 5 şi 100 Ruble. Bancnota de 100 de Ruble este singura cu 4 semnături, această a patra semnătură cauzând întârzierea intrării în circulaţie cu 2 luni, până când toate cele 120.00 de bucăţi au fost semnate. Bancnotele s-au aflat în circulaţie până la începutul anului 1920. Banca Ruso-Asiatică a dat faliment în 1926, ca urmare a unor investiţii financiare speculative pe bursa din Paris.
Surse:
Imagini: colecţie privată România.
Republica China (1932) - Dolar de argint Sun Iat-sen
După unificarea Chinei din 1929, Naționaliștii au pus în circulație dolari din argint, având-ul pe avers pe Sun Iat-sen, iar pe revers arătând o navă tradițională de comerț, denumită ”junk”, cu direcția de deplasare spre partea dreaptă (până la apariția acestei monede, monede similare au fost comandate din Anglia, Austria, italia. Japonia și SUA, pe care însă nava era portretizată navigând spre stânga). În 1932, Ministerul de Finanțe al KMT (Kuomintang/Guomindang – Partidul Nationalist Chinez) a informat că noua monedă oficială a țării este dolarul Sun Yat-sen, lansând în circulație cu această ocazie o versiune în care apar 3 pasări zburând deasupra navei, pe un fundal cu răsărit de soare. Din păcate imaginea celor 3 păsări și a soarelui răsare a fost asociată de public cu amenințarea Japoniei imperialiste, forțând astfel Ministerul de Finanțe ca numai după 1 an de zile să retragă din circulație și să înlocuiască aceste monede cu varianta fără păsări și răsărit. Dolarul de argint a fost retras definitiv din circulație în 1949, odată cu preluarea puterii de către Partidul Comunist.
Sun Iat-sen sau Sun Yat-sen, a fost un conducător, medic, om politic și revoluționar chinez, despre care adesea se spune că ar fi fost "tatăl Chinei moderne". Sun a jucat un rol esențial în detronarea dinastiei Qing din 1911, urmată de schimbările revoluționare care au condus la epoca modernă din istoria Chinei, cea republicană, atât în China continentală cât și în cea insulară.
A fost primul președinte provizoriu al Republicii Chinei, la a cărei fondare din 1912 a participat direct. Mai târziu, a devenit co-fondator al Kuomintang-ului (KMT), căruia i-a servit ca și prim lider. Sun a fost o figură unificatoare în China post-imperială, fiind în același timp o personalitate politică unică a secolului al 20-lea din China întrucât a fost și este unanim apreciat atât în China continentală cât și în Taiwan.
Moneda prezentată astăzi este un dolar de argint Sun Iat-sen, din anul 21 (1932), varianta cu 3 păsări și răsărit de soare, din colecția lui Goh Yu Loong.
Pentru a avea o idee despre ce inseamnă raritatea acestei monede, mai jos puteți vedea câteva valori de catalog, în funcție de starea monedei, conform coinquest.com:
Moneda cu păsări: uzată 1.500 USD, mediu circulată 1.800 USD, stare bună 2.200 USD, necirculată 3.200 USD
Monedă fără păsări: uzată 50 USD, mediu circulată 100 USD, stare bună 200 USD, necirculată 300 USD
 |
| Dolar din argint Sun Iat-sen |
 |
| Sun Iat-sen / Sun Yat-sen |
 |
| Navă tradițională chineză”junk” |
Surse:
Imperiul German (1909) – 10 Cenți Kiautschou
La 23 iunie 1884, cancelarul german Otto von Bismarck anunţa crearea politicii de anexiune colonială, prin interpuşi. Urmând vechile modele coloniale ale celorlalte puteri europene, companii comerciale germane primeau dreptul de a negocia protectorate cu şefi locali şi de a exercita stăpânirea şi exploatarea unor teritorii din Africa, Asia şi Pacific. Metodele acaparării de teritorii non-europene erau cele vechi de când lumea: mită, divizare, expansiune, cumpărare de terenuri, exploatare, stăpânire.
În China, pe lângă zonele concesionate în Beijing şi Tianjin, Germania obţine în Aprilie 1898, pe ţărmul nord-estic al Chinei, concesiunea pe 99 de ani a zonei golfului Kiautschou (în același an, cu câteva luni mai târziu, obțin și englezii teritoriul Hong-Kong-ului), unde, pe locul unui sat de pescari, germanii construiesc un oraş – cu arhitectură germană! – Tsingtao (astăzi Qingdao). Teritoriul a rămas posesiune germană doar până în August 1914, când a fost cucerit de forțele japoneze.
Există doar două monede bătute
pentru Kiautschou, una de 5 cenți și una de 10 cenți. Realizate din nichel 25%
și 75% cupru, monedele au fost bătute în Germania, la monetăria din Berlin. Gravura
monedelor a fost realizată de Otto Schultz. Pe avers apare vulturul imperial
german, flancat de valoarea și denumirea monedei. Imaginea este înconjurată de
textul ”Deutsch Kiautschou Gebiet”
(Teritoriul German Kiautschou). Sub vultur apare anul baterii, 1909. De
remarcat și ancora prezentă pe avers, simbol al marinei imperiale germane. Pe
avers, regăsim în cercul interior textul ”Ta Der Guo Bao" (bani germani),
iar pe exterior ”Kiautschou, Ching Tao" (Kiautschou, Tsingtao).
Diametrul monedelor este de 18,5
mm (cea de 5 cenți), respectiv 21,5 mm (cea de 10 cenți). Tirajul a fost de 610.000 buc. pentru moneda
de 5 cenți, respectiv 670.000 buc. pentru moneda de 10 cenți. Valoarea
monedelor a fost stabilită pornind de la paritatea 100 cenți = 1 Dolar mexican
e argint. Germanii au impus aceste monede ca singurele mijloace de plată în
teritoriu, interzicând utilizarea monedelor din China.
Pe lângă arhitectura europeană păstrată şi astăzi aproape intactă, una dintre reminiscenţe culturale ale germanilor în acest capăt de lume este şi astăzi celebra bere Tsingtao, făcută prima dată aici de coloniştii germani.
Monedă 10 Cenți Kiatschou
Colecție: Brian Roemer
Surse: postare FB Brian Roemer, historia.ro, moneta-coins.com, worthpoint.com, wikipedia.com
#atlasulbanilor #numaidesprebaniEconomiile de o viață ale unui samurai, descoperite în Kyoto, Japonia
Una din știrile care au circulat în ultima perioadă pe internet, se referă la descoperirea unui tezaur de monede din perioada Muromachi, descoperire făcută în Kyoto, Japonia. Știrea este adevărată, cu singura precizare că descoperirea s-a făcut în 2014 și nu în 2020.
Astfel,
în data de 8 Iulie 2014, un reprezentant al filialei din Kansai al firmei de
cercetări arheologice Ibisoku Co., din Gifu, a anunțat că, în timpul lucrărilor
de construcție pentru un complex de apartmente din zona comercială Kawaramachi,
Kyoto, constructorii au descoperit un vas ceramic, conținând peste 40.000 de
monede din secolul al 15-lea. Valoarea acestor monede a fost estimată la 4 milioane
de Yeni sau 39.400 Dolari americani.
Vasul
în care au fost ascunse monedele, este un vas tradițional specific provinciei Bizen,
având 66 de centimetri înălțime. A fost găsit îngropat la o adâncime de 50 de
cm, în cartierul Shimogyo, undeva în partea de sud a centrului comercial
Takashimaya. Toate monedele erau prinse în legături de câte 97 de bucăți,
prin intermediul unei sfori trecute prin orificiul din centrul monedei.
În era Muromachi
(1338-1573), perioadă din care se presupune că provin monedele, era un obicei
obișnuit ca o legătură de 97 de monede să fie considerată a avea valoarea a 100
de monede.
Se presupune că vasul adăpostea
economiile de o viață ale unui samurai și că a fost îngropat pentru a-l ține
protejat în fața războaielor și asasinatelor care răvășeau Japonia secolului 15.
Moneda Japoniei din
perioada Muromachi avea denumirea de mon și s-a aflat în
circulație până la începutul anilor 1870. Caracterul (simbolul) japonez utilizat
pentru aceste monede a fost 文.
Primele monede din această perioadă erau de origine chineză și ajungeau în
Japonia prin intermediul comerțului. Monedele prezentau o gaură rectangulară,
care permitea prinderea lor cu o sfoară. Acest mod de prindere avea pe lângă
aspectul practic al transportării lor și un beneficiu economic, oferirea unor
astfel de legături permițând proprietarului obținerea unui discount (astfel, o
legătură de 96 de monede de 1 mon, era acceptată la valoarea de 100 de mon).
Vasul ceramic cu monede
Exemplu de legătură de monede mon
Surse:
https://heritageofjapan.wordpress.com/tag/muromachi-period-coin-hoard/
https://en.wikipedia.org/wiki/Japanese_mon_(currency)
#atlasulbanilor #numaidesprebani
Abonați-vă la:
Postări (Atom)