Numismatică pentru toți - Episodul 62: Monedele de 100 de Franci din Africa Centrală

Tot în Africa centrală, monedele de 100 franci spun o istorie a schimbărilor din această zonă în perioada modernă. 

Pe linii, sunt puse monedele fiecărei țări, începând bineînțeles cu cele ale uniunii monetare, inițial numită Banca Centrala Statelor Africii Ecuatoriale si Camerun (BCEAEC), apoi din noiembrie 1972 Banca Statelor Africii Centrale (BEAC). Schimbarea entității emitente se reflectă pe verticală, primele 3 coloane fiind in timpul BCAEC, care apare pe monede ca Banque Centrale, următoarele fiind BEAC, ceea ce determină o schimbare a designului prin apariția întregii denumiri în chenarul de deasupra valorii. 

O notă aparte fac monedele din prima coloană, care au o greutate de 12 g, cu o grosime de 3 mm, în timp ce toate celelalte sunt de 7 și 1,7 mm (în una din poze se vede cum cele 2 monede 1967/68 sunt cât 3 dintre celelalte). Designul cercului ornamental de pe revers este diferit de restul monedelor, la fel ca și formatul cifrelor din 100 și plasarea milesimului. Sunt de altfel singurele monede care fac separarea Africa Ecuatorială/ Camerun, moneda cameruneză având și un design mai aparte, cu motto bilingv inclus și cu inițialele/ numele gravorului, Gabriel Bernard și eternul G.L. Bazor în altă poziție pe avers. 

Pe orizontală sunt separate țările care formează comunitatea economică și financiară, în ordine: Camerun, Republica Centrafricană, Ciad, Gabon, Congo și Guineea Ecuatorială, mai târziu alăturată și de aceea cu un singur tip de monedă. 

Monedele din Camerun sunt mai multe, pentru ca renunțarea la federație în 1972 este reflectată de schimbarea înscrisului de pe avers de la "Republique Federale du Cameroun" la denumirea bilingvă Cameroun - Cameroon. 

O mențiune aparte merită moneda din "Imperiul Centrafrican", monedă emisă doar în 1878. Jean-Bedel Bokassa, președinte al Republicii Centrafricane declară țara imperiu în 1976, luându-și numele de Bokassa, monedele comandate cu noua denumire nu ajung însă până la răsturnarea în 1979 a regimului, catalogul Krause afirmând că nu au fost puse în circulație. Designul asemănător și starea de uzură în care se găsesc mare parte din monedele existente pe piața numismatică sugerează că acestea au fost totuși folosite în tranzacții. 

O altă mențiune apare la moneda din Guineea Ecuatorială, singura țară de altă limbă față de restul uniunii, în care franceza este limbă oficială (în Camerun alături de engleză). Fiind fostă colonie spaniolă, denominarea apare ca "francos", în locul "francs" de pe celelalte monede. 

Și încă o idee: pe monedele de după 1971, ascunsă în iarbă, sub capul celei de-a treia antilope, apare o monogramă - un R cuprins de un C. Sunt inițialele lui Robert Cochet, gravorul care a refăcut designul celebrului Lucien Georges Bazor, părintele imaginii cu cele 3 antilope, imagine ce a devenit și logo pentru BEAC. 

Designul lui Bernard & Bazor a rezistat până în 2003, ultima monedă de 100 franci, emisă începând cu 2006, fiind una bimetalică, cu un design nou, operă colectivă a Atelierului de Gravură a Monedelor și Medaliilor (Atelier de Gravure des Monnaies et Médailles), (A.G.M.M.), care apare pe toate monedele din ceea ce pare a fi ultima serie a francului Africii Centrale. 

 

Bogdan Jovi 

23.06.2021 

#atlasulbanilor #numismaticapentrutoti