Cum se face o denominare inteligentă?
Austria, după primul război mondial era într-o situație destul de nefericită. Învinsă, cu pierderi teritoriale imense, devenită republică, devastată de inflație. Opțiunea inițială de unire cu Germania a fost refuzată de Liga Națiunilor, deşi prima denumire a republicii austriece a fost Deutschösterreich.
Moneda națională era în continuare coroana, cu o devalorizare impresionantă. Austria suferea de o blocadă a fostelor regiuni, devenite state independente, Cehoslovacia, Iugoslavia şi Ungaria, care refuzau să îi vândă cărbune şi hrană. Dacă în 1916 dolarul american valora 7,95 Kr, în 1922 se ajunsese la 1$ = 19.000 Kr. Statistica vorbeşte de o inflație de 14.000 ori între valoarea monedei înainte şi după război. Un împrumut al Ligii Națiunilor, 650 milioane coroane aur, care a însemnat pierderea autonomiei economice, a salvat situația, aşezând 14.400 coroane hârtie la o coroană aur.
În decembrie 1924 se decide schimbarea monedei naționale, din coroană în schilling, monedă care până la marea criză economică va deveni "dolarul alpin" datorită stabilității.
Paritatea a fost stabilită la 1 schilling = 10.000 koroane. Pentru a uşura înțelegerea conversiei, în 1923-1924 au fost emise monede de 100, 200 şi 1000 coroane, cu caracteristici care vor fi păstrate în 1925 la monedele nou apărute, diviziunile schillingului de 1,2 şi 10 groschen.
Moneda de 100 koroane 1924, bronz, cu o acvilă cu coroană şi numele statului pe avers, iar valoarea de 100 şi anul pe revers, avea 1,66 g şi 17 mm diametru, cu o grosime de 1 mm.
Moneda de 200 koroane 1924, tot bronz, are pe o variantă de cruce anul şi numele țării pe o față, pe cealaltă doar valoarea de 200, are 33 mm, 1,5 mm grosime şi 3,33 g.
Moneda de 1000 koroane 1924 este din aliaj cupru-nichel, 4,5 g, 22 mm/1,5 mm, cu un design mai elaborat, un personaj feminin (Margaret, contesa de Tyrol) peste un peisaj montan şi numele țării pe avers, pe revers valoarea de 1.000 în coroană de lauri. Această monedă foloseşte ortografia Oesterreich în loc de Österreich, ca pe monedele mai mici.
Moneda de 100 şi cea de 1.000 au acelaşi gravor, Heinrich Zita (se văd inițialele HZ pe 100, respectiv H.ZITA pe 1.000), în timp ce moneda de 200 are sub valoare monograma gravorului Filip Häuslerr. Interesant este că în buna tradiție a foştilor halleri şi fiind monede "de renunțare", niciuna nu are numele monedei trecut pe ea.
În 1925 primele monede de 1, 2 şi 10 groschen păstrează acelaşi avers şi aceleaşi dimensiuni şi aliaj, dar au modificări pe revers pentru a introduce noua denominare. Cum 1 schilling = 100 groschen = 10.000 koroane, moneda de 1 groschen pierde zerourile coroanei şi crenguța de stejar şi primeşte denumirea groschen sub cifră, cea de 2 pierde zerourile şi monograma, primind nominalul, iar cea de 1.000 devine 10 groschen.
Păstrarea caracteristicilor şi a tiparului uşurează trecerea de la o valoare la alta, lucru care s-a aplicat şi la noi, 80 ani mai târziu, la denominarea bancnotelor.
Bogdan Jovi
25.04.2021
#atlasulbanilor #numismaticapentrutoti
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu