Se afișează postările cu eticheta Kissi Penny. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Kissi Penny. Afișați toate postările

Sierra Leone (aprox. 1880) – Kissi Penny sau banii cu suflet

Cunoscută și sub denumiri precum guenze, koli sau kilindi, Kissi (scrisă și kissy sau kisi) Penny a fost o formă de bani ce a apărut în jurul anilor 1880, în Sierra Leone, circulând însă și pe teritoriul actualelor state Liberia, Sierra Leone și Guinea. Kissi Penny era produsă în fierării răspândite pe tot teritoriul mai sus menționat, locuite de tribul Kissi și era făcută din fier, zona fiind bogată în această resursă. Ca și formă, 

Kissi este o bară subțire, răsucită, realizată din fier, cu capete plate: unul din capete, de formă circulară, reprezintă un pește, iar celălalt capăt, cu două ”brațe”, imită aripile unei păsări. Ca și lungime, variau între 6 și 40 cm, valoarea fiecărei bare fiind data de lungimea ei. Pentru valorile mai mari, fie se făceau legături 20 de bucăți individuale, prinse cu legături din piele sau bumbac, fie se răsuceau împreună mai multe bucăți, direct din fierărie. 

Kissi aveau și o latură sprirituală: o bară ruptă nu mai avea putere de circulație deoarece spiritul din ea scăpa. Reparația putea fi făcută numai de vraciul tribului, care de multe ori era chiar fierarul. Contra unei plăți, fierarul reunea bucățile rupte și readucea în Kissi spiritul fugar. 

Ca și valoare, iată câteva example: o legătură de 20 de banane costa 2 Kissi, o vacă costa 100 de legături, o mireasă 200 de legături, iar un sclav 300 de legături de Kissi Penny. 

Kissi Penny s-a aflat în circulație până în 1964, când Liberia a declarat ilegală utilizarea Kissi Penny ca și monedă de schimb. 
În prezent, Kissi este utilizată doar în ritualuri, credința banilor cu suflet existând încă în multe din zonele unde acești bani au circulat. 

Kissi Penny, colecție Goh Yu Loong

Kissi Penny: (stânga) mănunchi de valoare mai mare reallizat la o fierărie, ldreapta sus) legătură manuală din mai multe bucăți, (dreapta jos) bucăți individuale




Surse: