Asocierea pe o moneda intre Qatar si Dubai pare ciudata pentru cei obisnuiti cu zona Arabiei, care stiu ca Dubai este parte din Emiratele Arabe Unite (EAU), iar Qatar este un stat independent.
In secolul XX, ambele emirate erau protectorate britanice, Dubai fiind parte din ceea ce se numea "Statele Armistițiului" (Trucial States), alături de alte emirate de pe Coasta Piraților. In 1968, britanicii își anunță intenția de a își retrage susținerea militara, ceea ce obliga emiratele din zona sa caute o alta forma de organizare, pentru a face fata amenințării saudite si iraniene. Se încearcă astfel o federație între marea parte dintre fostele state ale armistițiului, Qatar si Bahrain, dar aceasta nu funcționează, ultimele doua devenind independente in 1971, când expira protectoratul britanic. Alte șase emirate "truciale" (Abu Dhabi, Ajman, Dubai, Fujairah, Sharjah și Umm Al Quwain) formează EAU, adăugându-li-se Ras al-Khaimah in 1972.
In paralel are loc si o agitație economica in zona, pana in 1966 moneda (de fapt doar sub forma de bancnote) folosita in protectoratele britanice din zona, însemnând actualele EAU, Kuwait, Bahrain, Qatar si Oman, fiind rupia Golfului, emisă de Guvernoratul Indiei la paritate cu rupia indiana. Pe 6.06.1966 India devalorizează rupia Golfului, determinând statele din zona sa emită monede proprii. Intre Qatar si Dubai existând o apropiere "familiala", șeicul din Qatar fiind căsătorit cu fiica seicului din Dubai, cele doua state emit moneda comuna, cu denumirea riyal, divizată în 100 dirhami, intre 1968 si 1971, moneda folosita si de celelalte foste "state ale armistițiului" cu excepția Abu Dhabi. După intrarea Dubai in EAU si adoptarea de către uniune a unei alte monede, dirhamul EAU, Qatar emite singur riyali, începând cu 1973.
Moneda de azi este una de 10 dirhami 1966. Pe o fata este ilustrata o gazelă, specifică coastei Arabe (Gazella marica), la momentul respectiv considerata o subspecie a gazelei cu gușă/ cu coada neagra, ulterior re-clasificata ca specie separata. Anul este trecut cu cifre arabe si in calendarul gregorian si in cel hejira (1386). Un cerc perlat, pe alocuri dublu si scrierea in araba a numelor celor doua state completează imaginea. Pe cealaltă fata este înscrisă valoarea si numele tarilor in caractere latine. Moneda este din bronz, 27 mm si 7,5 g, caracteristici care vor fi păstrate, ca si ornamentul de pe revers si de moneda de 10 dirhami emisa de Qatar după separare.
Bogdan Jovi
13.03.2021
#atlasulbanilor #numismaticapentrutoti
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu