O monedă poate aduce aminte despre unul dintre cele mai negre momente ale secolului XX, Holocaustul. De fapt nu este monedă, ci mai degrabă jeton sau "token", fiind utilizată exclusiv în interiorul ghetoului din Lodz.
Al doilea oraș ca mărime în Polonia interbelică, Lodz avea şi o importantă comunitate evreiască, o treime din populație, aproape 233 000 oameni. Orașul a fost ocupat în septembrie 1939, iar pe 30 aprilie 1940 zona săracă a cartierului evreiesc a fost separată de exterior, al doilea ghetou ca mărime din teritoriile ocupate de germani, care inițial a inclus 164.000 evrei. Acestora li s-au adăugat alți evrei şi etnici romi din teritoriile ocupate, estimându-se 210.000 evrei care au trecut pe aici. A fost și ultimul ghetou desființat, la venirea sovieticilor fiind găsiți doar 877 locuitori, restul fiind victime ale înfometării şi execuțiilor din ghetou sau urmând calea către lagărele de exterminare din zonă, Chelmno sau Auschwitz.
Locuitorii ghetoului erau obligați să predea toate bunurile de valoare, inclusiv bani, la intrare, primind în schimb "ghetto mark", care nu aveau nicio valoare în exterior. Fiind unul din cele mai importante centre industriale pentru armată, munca în ghetou era "recompensată" (o plată mai degrabă simbolică) tot cu aceste monede. Deținerea unui alt mijloc de plată era pedepsită cu moartea, iar mărfurile lipseau aproape cu desăvârșire, încât monedele deveniseră în ultima perioadă mai valoroase ca material de foc, fiind inflamabile, decât ca putere de cumpărare.
Moneda care povestește această istorie tristă este cea de 10 mărci 1943, varianta din aluminiu de 3,4 g (există şi o variantă de Al de 2,3 g pe flan subțire şi una de Al-Mg de 1,75 g).
Pe o parte este steaua lui David, cu GETTO suprapus peste colțul din dreapta jos, sub acesta anul, iar împrejur un cerc dublu cu mai multe stele, în mod bizar sugerând sârma ghimpată (ghetoul era împrejmuit cu aceasta).
Pe revers, valoarea are suprapusă inscripția Quittung Uber (aproximativ "achitat drept") iar in jur "Consiliul Bătrânilor Evrei din Litzmannstadt", o formă de organizare impusă de naziști pentru intermedierea controlului în ghetou. Se remarcă folosirea numelui dat de germani orașului Lodz: Litzmannstadt, în onoarea lui Karl Litzmann, general învingător în primul război mondial în bătălia de la Lodz şi ulterior membru al Partidului Național- Socialist.
Doar de spus că monedele ghetoului Lodz, singurul care a emis astfel de monede, sunt intens falsificate (în special 20 mărci, emise în doar 600 ex.), după război apărând şi o fantezie, moneda de 50 mărci.
Bogdan Jovi
11.04.2021
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu